30 aprilie 2006
     Calugaritele - pradatorii perfecti
     Conferentiar: Elena Iulia PISICA
     Calugaritele sunt un grup de insecte care a fascinat intodeauna oamenii prin infatisarea lor spectaculoasa si prin voracitatea lor. In unele culturi sunt considerate animale sfinte. Unele credinte spun ca daca te-ai ratacit si intalnesti o calugarita in drumul tau ar trebui sa te intrepti in directia catre care priveste ea si ai sa gasesti drumul spre casa.
     Ceea ce nu se prea stie despre ele este ca sunt niste insecte foarte bine adaptate la mediul lor de viata. Calugaritele sunt insecte carnivore care, in clipele in care isi urmareasc prada, iau o postura umila, inselatoare pentru bietele victime luandu-le astfel prin surprindere. In repaus, calugarita isi tine picioarele din fata stranse in pozitie de rugaciune de unde vine si numele ei. Picioarele sunt echipate cu randuri de spini ascutiti si puternici cu care calugarita isi tine prada care consta mai ales din lacuste desi unele specii mai mari vaneaza si reptile mici si chiar pasari.
     Toate acestea si multe alte lucruri interesante despre calugarite vor fi prezentate in conferinta sustinuta duminica 30 aprilie 2006.




28 mai 2006
     Intamplari din cuiburi de albine
     Conferentiar: Cristina Maria BAN
     Albinele (Apoidea) sunt himenoptere de talie mijlocie pāna la mare, cu zbor rapid si īndelungat. Instinctele de colectare a proviziilor si de construire a cuiburilor sunt mai dezvoltate decāt la viespi. Din cele ~ 25.000 specii de albine cunoscute īn lume, peste 1000 de specii traiesc īn Europa, din care cca 663 specii la noi īn tara, fiind mai numeroase īn regiunea de stepa. Conditiile climatice influenteaza mult dezvoltarea albinelor; īn regiunile temperate sunt active doar īn anotimpul calduros. Daca te-ai opri o clipa sa observi un crāmpei din viata albinelor, ai ramāne profund impresionat! Vei descoperi o “lume” bine organizata, īn care fiecare individ īsi are rolul sau...aici nimic nu este la īntāmplare! Cele mai multe specii de apoide sunt solitare, bondarii si albina melifera traind īn colonii. Sunt cei mai importanti polenizatori ai plantelor, avānd un rol major īn natura. Colectarea si transportul polenului se face de catre femele si lucratoare cu ajutorul picioarelor posterioare sau a perilor de pe partea ventrala a abdomenului. (Fig. 1) Apoidele constructoare, solitare si

familiale (coloniale), au dusmani chiar īn grupul lor, fiind decimate de albinele – cuci (albine parazite de cuib), care īn general īsi depun ouale īn cuibul unei rude apropiate. Larva parazitelor, avānd o dezvoltare mai accelerata, consuma mai repede proviziile decāt larva – gazda, care moare curānd. (Fig. 2) Īn timp ce la albinele solitare, cuibul nu are decāt celule – crescatorii, īn care ouale sunt īnchise cu


alimentele, mama necunoscāndu-si urmasii, la albinele coloniale mama si urmasii convietuiesc timp īndelungat, stabilindu-se si o īmpartire a functiilor de reproducere si de cuibarit īntre matca si lucratoare. Ele īsi captusesc celulele cu frunze si petale de flori sau cu rasini; modeleaza celulele din rasini, ciment sau din produse secretate de propriul organism (ceara). Larvele sunt hranite cu polen si nectar, transformat sau nu īn miere prin actiunea fermentilor digestivi.

25 iunie 2006
     Zoologi ghiauri in Tara lui Baiazid
     Conferentiar: Dr. Corneliu PARVU

30 iulie 2006
     Despre omizi... cu dragoste
     Conferentiar: Dr. Mihai STANESCU

27 august 2006
     Paianjenii - tesatorii cu opt picioare
     Conferentiar: Costica ADAM
     Paianjenii fac parte alaturi de scorpioni, pseudoscorpioni, capuse si alte cateva grupe mai putin cunoscute dintr-o clasa de artropode numita stiintific Arachnida. Numele acestei clase isi are originea in mitologia greaca. Se spune ca Arakhne era o femeie tanara care era considerata cea mai talentata tesatoare din lume. Insasi originea numelui grupului din care fac parte paianjenii ne indica faptul ca acestia sunt inzestrati cu talente deosebite in arta tesutului. Toate speciile de paianjeni poseda niste glande speciale care secreta substantele din care este constituita matasea specifica lor. Aceste glande sunt pozitionate in partea terminala a abdomenului si sunt denumite glande sericigene. Matasea secretata este tesuta cu ajutorul picioarelor. Toti paianjenii au patru perechi de picioare (8 picioare in total), insa numai cele doua perechi pozitionate posterior sunt folosite si la tesut. Matasea este secretata de glande sub forma unui lichid vascos, iar acest lichid este eliminat la exterior prin niste tuburi numite filiere. In contact cu aerul matasea lichida se solidifica. Firele de matase secretate de paianjeni pot fi folosite de acestia in mai multe scopuri cum ar fi: in deplasare, la construirea capcanelor si a adaposturilor, in imobilizarea prazii sau la construirea unei pungi numita cocon in care depun si pastreaza ouale pana la eclozarea puilor. Despre toate acestea, despre intrebuintarile matasii paianjenilor in diverse activitati ale omului, precum si despre multe alte lucruri interesante referitoare la matasea paianjenilor puteti afla mult mai multe participand la conferinta prezentata duminica 27 august 2006.