Albinele (Apoidea) sunt himenoptere de talie mijlocie pâna la mare, cu zbor rapid si îndelungat. Instinctele de colectare a proviziilor si de construire a cuiburilor sunt mai dezvoltate decât la viespi. Din cele ~ 25.000 specii de albine cunoscute în lume, peste 1000 de specii traiesc în Europa, din care cca 663 specii la noi în tara, fiind mai numeroase în regiunea de stepa. Conditiile climatice influenteaza mult dezvoltarea albinelor; în regiunile temperate sunt active doar în anotimpul calduros. Daca te-ai opri o clipa sa observi un crâmpei din viata albinelor, ai ramâne profund impresionat! Vei descoperi o “lume” bine organizata, în care fiecare individ îsi are rolul sau...aici nimic nu este la întâmplare! Cele mai multe specii de apoide sunt solitare, bondarii si albina melifera traind în colonii. Sunt cei mai importanti polenizatori ai plantelor, având un rol major în natura. Colectarea si transportul polenului se face de catre femele si lucratoare cu ajutorul picioarelor posterioare sau a perilor de pe partea ventrala a abdomenului. (Fig. 1) Apoidele constructoare, solitare si

familiale (coloniale), au dusmani chiar în grupul lor, fiind decimate de albinele – cuci (albine parazite de cuib), care în general îsi depun ouale în cuibul unei rude apropiate. Larva parazitelor, având o dezvoltare mai accelerata, consuma mai repede proviziile decât larva – gazda, care moare curând. (Fig. 2) În timp ce la albinele solitare, cuibul nu are decât celule – crescatorii, în care ouale sunt închise cu


alimentele, mama necunoscându-si urmasii, la albinele coloniale mama si urmasii convietuiesc timp îndelungat, stabilindu-se si o împartire a functiilor de reproducere si de cuibarit între matca si lucratoare. Ele îsi captusesc celulele cu frunze si petale de flori sau cu rasini; modeleaza celulele din rasini, ciment sau din produse secretate de propriul organism (ceara). Larvele sunt hranite cu polen si nectar, transformat sau nu în miere prin actiunea fermentilor digestivi.

Stiati ca ...

raza de exploatare a unui stup nu poate depasi 5 km deoarece rezervele din organismul lucratoarelor nu sunt suficiente decât pentru parcurgerea acestei distante dus - întors?

la Apis mellifera matca poate trai 4 – 5 ani, depunând numai în verile primilor 3 ani pâna la 2 milioane de oua?

1 kg de ceara este produs de cca 150.000 de lucratoare?

“dansurile” executate de lucratoare pentru transmiterea sursei de hrana la întoarcerea în cuib difera în functie de distanta si directia sursei?

aceeasi albina care a construit cuibul si l-a aprovizionat, spre sfârsitul vietii îl strica, împrastie proviziile, omorându-si larvele?

unele specii de albine solitare (din familia Megachilidae) îsi construiesc cuibul în cochilii goale de melci?(Fig. 3)

Paianjenii fac parte alaturi de scorpioni, pseudoscorpioni, capuse si alte cateva grupe mai putin cunoscute dintr-o clasa de artropode numita stiintific Arachnida. Numele acestei clase isi are originea in mitologia greaca. Se spune ca Arakhne era o femeie tanara care era considerata cea mai talentata tesatoare din lume. Insasi originea numelui grupului din care fac parte paianjenii ne indica faptul ca acestia sunt inzestrati cu talente deosebite in arta tesutului. Toate speciile de paianjeni poseda niste glande speciale care secreta substantele din care este constituita matasea specifica lor. Aceste glande sunt pozitionate in partea terminala a abdomenului si sunt denumite glande sericigene. Matasea secretata este tesuta cu ajutorul picioarelor. Toti paianjenii au patru perechi de picioare (8 picioare in total), insa numai cele doua perechi pozitionate posterior sunt folosite si la tesut. Matasea este secretata de glande sub forma unui lichid vascos, iar acest lichid este eliminat la exterior prin niste tuburi numite filiere. In contact cu aerul matasea lichida se solidifica. Firele de matase secretate de paianjeni pot fi folosite de acestia in mai multe scopuri cum ar fi: in deplasare, la construirea capcanelor si a adaposturilor, in imobilizarea prazii sau la construirea unei pungi numita cocon in care depun si pastreaza ouale pana la eclozarea puilor. Despre toate acestea, despre intrebuintarile matasii paianjenilor in diverse activitati ale omului, precum si despre multe alte lucruri interesante referitoare la matasea paianjenilor puteti afla mult mai multe participand la conferinta prezentata duminica 27 august 2006.