Dioramele din muzeele de stiintele naturii sunt prezentari expozitionale, ecologice si biogeografice, in care speciile de plante si animale sunt montate pe substraturi si in decoruri care mimeaza mediul lor natural de viata. In acest fel, vizitatorul are o imagine destul de exacta asupra relatiilor dintre anumite specii si mediul lor natural de viata (amplasarea cuiburilor, vizuinilor, utilizarea terenului in strategile de vanatoare etc) sau asupra relatiilor ce se stabilesc intre diferite specii de animale (cum ar fi relatia prada-pradator). Fundalul pictat sau cu elemente de butaforie prelungeste imaginea acestui colt de natura, creind vizitatorului iluzia de realitate. Aranjarea animalelor naturalizate în posturi care imita atitudinile lor firesti, naturale, sporesc aceasta impresie.

Diorama "Cerb atacat de lupi"

      Ideea realizarii de diorame in muzeele de stiinte naturale apartine naturalistului german Gottlieb von Koch. Primele diorame, lipsite de fundal pictat, au fost realizate de von Koch la Muzeul din Darmstadt.
      Din pacate, conceptia si executia acestor prime diorame era deficitara, animalele naturalizate fiind grupate nefiresc, fara a sugera relatiile normale care se stabilesc intre animale intr-un ecosistem real.
      Este o datorie de constiinta sa mentionam ca dioramele Muzeului National de Istorie Naturala din Bucuresti au o importanta istorica deosebita, primele prezentari moderne de acest fel fiind realizate aici, la inceputul secolului XX, de organizatorul institutiei, dr. Grigore Antipa. Ulterior, dupa modelul celor de la Bucuresti, acest sistemul de prezentare s-a extins in toata lumea, in mai toate tipurile de muzee. Personalitatile timpului au facut aprecieri magulitoare la adresa realizarilor naturalistului roman. Astfel, in cartea sa "The Greater Roumania" (aparuta la New York, in 1922), profesorul James Upson Clark mentioneaza dioramele realizate de dr. Grigore Antipa la Bucuresti, afirmand ca ele "sunt un model pentru intreaga lume".
      Multe muzee importante din lume (printre altele Muzeul de Istorie Naturala din New York si Marele Muzeu Oceanografic din Berlin) s-au inspirat din modul de realizare al dioramelor din muzeul bucurestean.
      In prezent se experimenteaza cu mare succes realizarea dioramelor deschise, vizitatorul trecand printre exponate, cu impresia ca se afla in natura.