Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului acopera o suprafata de 102.392 ha si beneficiaza de un patrimoniu natural si cultural unic in lume, foarte bogat si divers. El asigura protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici, unici in lume. Geoparcul este, de asemenea, cadrul ce stimuleaza revitalizarea ocupatiilor traditionale, organizarea unor activitati culturale si de formare care sa asigure reinvierea spiritului hategan si pastrarea identitatii Hategului intr-o Europa a "tarilor", o Europa multiculturala.
Primele cercetari asupra dinozaurilor din zona Hategului au fost facute de baronul maghiar
Franz von Nopcsa (1815-1904). Sora sa, Elek Nopcsa, a descoperit intamplator, in anul 1895, fosilele unor reptile in jurul castelului familiei Nopcsa din Sanpetru. Franz von Nopcsa a studiat resturile fosile de dinozauri descoperite in Transilvania; materialele gasite de el au fost fie vandute Muzeului National de Istorie Naturala din Londra, fie donate Muzeului de Stiinte Naturale din Budapesta. Prin lucrarile sale, Nopcsa a adus contributii esentiale la descoperirea si descrierea unor specii de reptile care au trait pe teritoriul actual al Transilvaniei.
Dupa moartea lui Nopcsa, studiile asupra fosilelor din Hateg au fost intrerupte pentru o lunga perioada de timp. Cercetarile au fost reluate in anul 1977 de catre Dan Grigorescu, profesor la Facultatea de Geologie a Universitatii din Bucuresti, specialist in paleontologie. In ultimii ani, la aceste cercetari a participat si Zoltan Csiki, fost student al profesorului Grigorescu, in prezent coleg de catedra al acestuia. Cercetarile realizate in bazinul Hateg au condus la descoperirea resturilor a patru specii de dinozauri ierbivori (
Magyarosaurus dacus,
Telmatosaurus transsylvanicus,
Struthiosaurus transsylvanicus si
Rhabdodon priscus) si patru specii de dinozauri carnivori (
Megalosaurus hungaricus,
Bradycneme draculae,
Heptasteronis andrewsi si
Elopteryx nopcsai). Alaturi de acestea, in bazinul Hateg au mai fost descoperite fragmente de oase atribuite unui crocodil (
Allodaposuchus precedens), unei broaste testoase (
Kallokibotion bajazidi) si altor vertebrate (pesti, amfibieni, mamifere).
Telmatosaurus transsylvanicus. A, B - vedere dorsala si laterala a craniului reconstituit; C - dinte.
Cea mai importanta descoperire paleontologica din bazinul Hateg - in afara urmelor de dinozauri - a fost, insa, cea a resturilor unui pterozaur (grup de reptile zburatoare care au trait in aceeasi perioada cu dinozaurii) gigant,
Hatzegopteryx tambena (in traducere "uriasul cu aripi din Hateg"). Exemplarul descoperit la Valioara, in nord-vestul bazinului Hateg, a trait la sfarsitul Cretacicului, acum circa 70 milioane de ani si avea o anvergura de aproximativ 12 metri. El a fost descris de profesorul Dan Grigorescu in colaborare cu doctorul Eric Bufetaut din Franta si cu Zoltan Csiki.
